Drumurile pe care le construim sunt create să reziste la condiţiile de mediu ale secolului trecut

Postat la 25.10.2017 de Mihaela ALECU in ȘTIRI, Externe, Arhitectură + urbanism

 Share

Asfaltul folosit în prezent este făcut să reziste la temperaturile extreme specifice unei perioade care s-a încheiat pe la jumătatea anilor ‘90. 


Foto: arstechnica.com

Este logic că nu are sens să investim în obiective care cu siguranţă nu vor rezista încât să îşi atingă durata medie de viaţă. Ar fi o risipă de timp şi resurse. Cu toate acestea, schimbările climatice (existente şi potenţiale) sunt prea puţin luate în calcul atunci când se pune problema unor construcţii noi. În SUA au fost dezbateri aprinse cu privire la păstrarea sau anularea reglementărilor care le interzice oamenilor să construiască în zone care riscă să fie acoperite de apă în viitor. Dezbaterea pare fără sens şi totuşi există un scenariu şi mai nefericit, acela de a nu exista astfel de reglementări deloc (de altfel administraţia Trump a reuşit să îi aducă şi pe americani în grupul celor care ignoră efectul schimbărilor climatice dat fiind că a decis ca reglementările amintite mai sus să fie anulate).   

Deşi nu suntem (direct) ameninţaţi de riscul ridicării apelor oceanelor, există şi în România riscuri ce ţin de infrastructură care ar putea fi evitate dacă s-ar acorda mai multă atenţie efectelor schimbărilor climatice. 

Studii recente arată că în prezent drumurile pe care le construim sunt de la bun început vulnerabile la încălzirea climatică. Efectele constă în deteriorări frecvente, nevoia de reparaţii şi o speranţă de viaţă semnificativ redusă. 

Asfaltul este o suprafaţă sensibilă la temperatură. Se crapă la temperaturi foarte joase sau atunci când trece prin alternanţe succesive îngheţ/ dezgheţ şi se poate topi atunci când temperaturile urcă foarte mult. Cu toate acestea există posibilitatea de a ajusta compoziţia asfaltului astfel încât acesta să îşi schimbe proprietăţile şi, implicit, rezistenţa în diferite contexte climatice. Inginerilor le revine responsabilitatea să estimeze temperaurile joase şi ridicate care e posibil să se manifeste în zona unde urmează să construiască şi să aleagă în funcţie de aceasta amestecul de asfalt capabil să reziste la acele temperaturi. 

Problema actuală este că inginerii sunt orientaţi către baze de date care relevă temperatura specifică intervalului 1964- 1995. Un grup de cercetători din Arizona, SUA, au analizat tipurile de asfalt folosite în peste 800 de drumuri. Au analizat proprietăţile amestecurilor folosite în contextul temperaturilor la care au fost expuse acele zone în ultimii ani. Rezultatul cercetării lor a arătat că peste 35% din drumurile construite în ultimii 20 de ani au fost realizate folosind materiale nepotrivite. Astfel acestea erau menite să reziste la temperaturi scăzute care nu mai sunt atinse în acele zone, în vreme ce în acelaşi timp aveau o rezistenţă scăzută la temperaturile ridicate relevante în prezent pentru acele zone. Se pare că acest ultim aspect este cel care duce la cheltuieli semnificative, care ar putea fi evitate. Diferitele tipuri de asfalt au toleranţe care variază cu câte 6 grade Celsius. Cercetătorii susţin că o estimare greşită fie şi cu numai 1 grad ar putea face ca un drum menit să reziste 20 ani să ajungă să reziste de fapt doar pentru 16-17 ani. Durata de viaţă scade cu atât mai mult cu cât estimările sunt mai puţin corecte. În cele din urmă, aceste estimări se traduc în costuri ridicate, dat fiind că intervenţiile pentru reparaţii şi consolidări trebuie făcute mult mai rapid şi poate şi mai frecvent decât se anticipează iniţial. 

Costurile calculate pentru Statele Unite arată că banii cheltuiţi pe intervenţii generate de neconcordanţa dintre temperaturile reale şi cele luate drept reper în alegerea materialelor pentru infrastructură sunt într-adevăr foarte ridicate. La nivelul anului 2010 aceste costuri s-ar ridica, conform spuselor cercetătorilor, la o sumă între $13 şi $14 miliarde. 

Cheltuielile ridicate presupuse de reparaţia şi consolidarea drumurilor ar putea fi evitate dacă lucrările ar fi unele de calitate, iar asta implică, între altele şi o estimare corectă a condiţiilor climatice la care ar trebui să reziste. 

Studiul amintit mai sus se referă la contextul specific continentului american, cu toate acestea perspectiva pe care o propune poate fi uşor adoptată şi pentru contextul local. Schimbarea climatică este un fenomen global şi de aceea estimarea transformărilor pe care le presupune şi cosiderarea lor atunci când sunt gândite noi proiecte de construcţii este relevantă oriunde în lume. 

De altfel Strategia naţională a României privind schimbările climatice întocmită în 2013 pentru intervalul 2013-2020 sublinia că “Principala măsură de adaptare la efectele schimbărilor climatice pentru spaţiul construit o constituie corectarea standardelor şi normelor de construcţie existente, astfel încât să corespundă viitoarelor condiţii climatice şi evenimentelor meteorologice extreme.” Un exemplu relevant în sprijinul acestui argument este acela oferit de acelaşi document citat mai sus, “standardele tehnice pentru instalaţiile de încălzire sunt bazate pe date climatice din perioada 1965-1985.”

Transformările climatice din România observabile la nivelul variaţiilor de temperatură se pot estima observând hărţile de mai jos preluate de pe site-ul Administraţiei Române de Meteorologie. Se poate observa că media temperaturilor maxime pentru luna iulie în intervalul 1961-1990 ajungea să depăşească 22 grade C, în vreme ce media temperaturilor minime relevante pentru luna ianuarie a aceluiaşi interval ajungea în jurul valorii de -8 grade C.


Foto: meteoromania.ro 


Evoluţiile climatice din ultimii ani au făcut obiectul unor scenarii climatice întocmite de cercetătorii români din cadrul Administraţiei Române de Meteorologie. 

Unul dintre scenarii ilustrează evoluţia ciclului sezonier al temperaturilor pentru intervalul 1961-2090. Graficul de mai jos prezintă datele (şi estimările) privind temperaturile medii corespunzătoare fiecărei luni astfel:

Albastru - intervalul 1961-1990

Roşu - 2001-2030

Portocaliu - 2031-2060 

Verde - 2061-2090


Foto: meteoromania.ro 

Modificările climatice sunt, fără îndoială, un aspect demn de luat în seamă în proiectare şi construcţii, iar ignorarea acestora nu poate să ducă decât la consecinţe negative pe termen mediu şi lung reflectate în rezistenţa construcţiilor şi, implicit, în costurile asociate cu intervenţii de corectare a carenţelor. 


În ce măsură consideraţi că este important ca investiţiile financiare să se concentreze mai mult pe susţinerea unor procese de documentare, proiectare şi construcţie de calitate, decât pe intervenţii pentru repararea şi consolidarea unor obiective prost realizate? Aţi aplica acest principiu şi în cazul proiectelor personale?

Sursa.   


 



Articol din domeniile

ȘTIRI Externe Arhitectură + urbanism

Mihaela ALECU

Mihaela are un doctorat în literatură română, un masterat în creative writing, a lucrat în şcoli, în redacţia unui ziar, într-un ONG şi într-o bancă, iar după atâtea schimbări de direcţie s-a convins că poţi avea succes în orice alegi să faci, dacă faci asta cu convingere şi implicare autentică.

Articole similare

0 COMENTARII

AI O ȘTIRE DE INTERES SAU CEVA DE SPUS COMUNITĂȚII? CONTACTEAZĂ-NE!