Ce soluţii există pentru monitorizarea calităţii aerului

Postat la 03.10.2017 de Mihaela ALECU in ȘTIRI, Externe, Tehnologie

 Share

Scriam cu ceva timp în urmă despre proiectele pe care vrea să le implementeze PMB pentru a reduce nivelul de poluare din capitală (articolul poate fi găsit aici). Iniţiativa lor intră, desigur într-un trend mai larg, pe care îl vedem manifestându-se la nivel mondial. 

Într-o eră în care cea mai mare parte a populaţiei lumii trăieşte în oraşe în care calitatea aerului depăşeşte limitele stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii - OMS (World Health Organisation - WHO) nevoia de a monitoriza şi de a gestiona calitatea aerului devine o urgenţă. Datorită apariţiei reţelelor bazate pe senzori, a dezvoltării proiectelor de crowdsourcing, a maşinilor inteligente şi a altor tehnologii şi servicii avansate, informaţiile ce ţin de un spaţiu foarte localizat sunt tot mai uşor accesibile. În plus, s-au dezvoltat o mulţime de tehnologii şi strategii gâdite să ajute în reducerea şi gestionarea nivelurilor actuale de poluare a aerului astfel încât să preîntâmpine creşterea lor viitoare. Naţiunile Unite estimează că până în 2050 numărul locuitorilor din oraşele lumii va creşte cu 2.5 miliarde. În aceste condiţii este necesar ca soluţiile de monitorizare şi gestionare a calităţii aerului să fie şi ele dezvoltate astfel încât să poată face faţă impactului pe care toţi aceşti oameni îl vor avea supra mediului în care urmează să locuiască.


Creşterea nivelului de poluare a aerului este unul dintre cei mai notabili indicatori ai impactului globalizării urbane asupra mediului şi sănătăţii umane. Urbanizarea rapidă împreună cu dezvoltarea economică şi creşterea populaţiei au dus la creşterea gradului de utilizare a vehiculelor, la o intensificare a activităţii industriale şi a consumului de energie. La rândul lor au condus la creşterea gradului de poluare a aerului în mediul urban la nivele critice. Conform statisticilor publicate de OMS în 2012 aproape 3.000.000 de morţi premature au fost asociate cu expunerea la un aer extrem de poluat. După cum spuneam mai sus, efectele se resimt cel mai puternic în lumea dezvoltată, totuşi impactul se manifestă la nivel global. În 2014 92% din populaţia lumii locuia în zone în care nivelul de poluare a aerului depăşea limitele recomandate de OMS.       

Pentru ca intervenţiile să poată fi făcute eficient este important ca poluanţii să fie măsuraţi cu precizie, monitorizaţi şi gestionaţi cum se cuvine. Iată care sunt câteva dintre soluţiile care sprijină astfel de iniţiative în prezent. 


Apariţia reţelelor de senzori low cost

Majoritatea oraşelor folosesc o serie de staţii mari de monitorizare a mediului. Deşi acestea sunt apreciate pentru acurateţea măsurătorilor pe care le fac, sunt totodată considerate a nu fi neapărat cea mai bună soluţie dat fiind că sunt costisitoare (între $10.000 şi $25.000 pe staţie). Costurile mari pe care le presupun poate duce la reducerea numărului de zone în care sunt amplasate şi, corelat cu natura lor statică, există riscul ca datele statistice pe care le pot oferi să omită probleme de poluare a aerului în zone foarte localizate.  

Dezvoltările recente din domeniul tehnologiei comunicaţiilor şi senzorilor au dus la crearea unor soluţii de monitorizare a aerului mult mai mici ca dimensiune, mai ieftine şi care facilitează accesul la mai multe zone. Folosirea nodurilor de senzori low cost (de la $200 la $3.000) împreună cu sistemele de comunicare wireless este în plină dezvoltare şi poate ajuta la umplerea golurilor lăsate de staţiile clasice de monitorizare a mediului. 

Reţelele de senzori funcţionează în prezent ca măsură complementară la staţiile tradiţionale de măsurare. Spre exemplu reţeaua de tip Internet of Things pentru calitatea aerului care este implementată în Helsinki, Finlanda este instalată în completarea staţiilor existente de monitorizare a poluării aerului. Soluţia este mai ieftină decât instalarea unor staţii clasice adiţionale. Noi hărţi de monitorizare a calităţii aerului, modele predictive pentru nivelul de poluare atins şi informaţii deschise publicului vor fi generate de această reţea şi vor fi accesibile pentru rezidenţii din zonele cu risc. 

Reţelele de senzori devin din ce în ce mai mobile. Ataşaţi de vehicule puse în mişcare, senzorii pot oferi informaţii cu ajutorul cărora să se observe cum variază calitatea aerului de la o stradă la alta în interiorul aceluiaşi oraş. 


Crowdsourcing-ul

Corelat cu preţul mic al senzorilor low cost este şi creşterea gradului de diseminare a informaţiilor privind populaţia. Sistemele crowdsourcing (de externalizare în masă) ajută la creşterea volumului de informaţii disponibile, sprijinind astfel piaţa de monitorizare a poluării. Produse precum AirVisual Node le permit utilizatorilor să transmită măsurătorile privind calitatea aerului într-o bază de date care cartografiază aceste valori la nivel mondial. Purple Air colaborează cu Compania de Meteorologie (The Weather Company) din Statele Unite care furnizeză înregstrări de la unităţile sale către Weather Underground (divizia pentru consumatori a Companiei de Meteorologie) care la rândul său face publice aceste măsurători marcându-le pe hărţi publicate pe site-ul său. Astfel cei interesaţi au acces la date privind nivelul de poluare a aerului din zone foarte clar delimitate ale Statelor Unite (puteţi arunca o privire la nivelul de poluare a aerului din Statele Unite aici).

Sursa foto: airvisual.com


Cu cât vor fi folosite mai multe sisteme de monitorizare “domestică” a calităţii aerului, cu atât informaţiile vor fi mai bogate. Se aşteaptă, de asemenea, ca o altă consecinţă a acestui fenomen de creştere a gradului de informare să fie aceea că oamenii devin mai conştienţi de această problemă şi, eventual, mai implicaţi în stoparea dezvoltării ei. 


Managementul calităţii aerului

Am vorbit mai sus despre tehnologiile de monitorizare a calităţii aerului dar sunt în dezvoltare şi soluţii pentru gestionarea acesteia, care fie ţin de tehnologie, fie ţin de politici publice. Exemple în acest sens sunt: taxele suplimentare percepute pentru cei care circulă în zone cu risc de aglomerare (ex. taxa plătită de şoferii care vor să intre cu maşina în centrul Londrei), zonele unde nivelul emisiilor trebuie controlat cu mai multă atenţie, electrificarea trasportului public, vehiculele cu alimentare electrică, sistemele de parcare inteligentă şi extinderea infrastructurii pentru biciclişti. O altă opţiune care pare să fi intrat într-un ritm accelerat de dezvoltare o reprezintă tehnologiile de purificare a aerului. Între aceste pot fi amintite CityTree de la Green City Solutions, panourile de purificare a aerului, pavelele şi pădurile verticale. Una dintre consecinţele imediate a creşterii numărului de locuitori din oraşe este aceea că zonele urbane au tot mai puţin loc pentru a insera (sau menţine) spaţii verzi. Astfel s-au dezvoltat pădurile verticale, spaţii verzi incorporate în structura construcţiilor mai mult sau mai puţin înalte şi care funcţionează ca filtre eficiente pentru purificarea aerului.


Sursa: stefanoboeriarchitetti.net


Arhitectul italian Stefano Boeri a proiectat o grădină verticală pentru Nanjing, China după ce mai multe prototipuri au fost implementate cu succes în Milano şi Lausanne (Elveţia). Pentru dezvoltatea proiectului din Nanjing se vor folosi 1.100 arbori şi 2.500 de plante şi arbuşti. Se aşteaptă ca pădurea astfel creată să ducă la reducerea volumului anual de CO2 cu 25 de tone şi la creşterea volumului de oxigen cu 60kg zilnic. Proiectul este planificat să se încheie în 2018. 

Cum vi se pare ideea de a trăi într-un oraş în care spaţiile verzi sunt incorporate în structurile clădirilor? Care dintre soluţiile propuse pentru reducerea gradului de poluare a aerului vi se par cele mai pertinente, mai ales pentru România? 

Sursa 



Articol din domeniile

ȘTIRI Externe Tehnologie

Mihaela ALECU

Mihaela are un doctorat în literatură română, un masterat în creative writing, a lucrat în şcoli, în redacţia unui ziar, într-un ONG şi într-o bancă, iar după atâtea schimbări de direcţie s-a convins că poţi avea succes în orice alegi să faci, dacă faci asta cu convingere şi implicare autentică.

Articole similare

0 COMENTARII

AI O ȘTIRE DE INTERES SAU CEVA DE SPUS COMUNITĂȚII? CONTACTEAZĂ-NE!