S-a aprobat demararea procedurilor pentru realizarea Centurii Verzi a Bucureştiului

Postat la 08.09.2017 de Mihaela ALECU in ȘTIRI, Interne, Economie + administrație

 Share

O hotărâre recentă a CGMB a aprobat întocmirea documentaţiei tehnice pentru realizarea Centurii Verzi a Bucureştiului, arâtând că banii necesari vor proveni de la bugetul pe 2017 al capitalei. 

Raportul de specialitate întocmit pentru a sprijini demararea procedurilor de realizarea a Centurii Verzi a Bucureştiului insistă pe problemele de mediu cu care se confruntă oraşul. Raportul punctează şi legăturile dintre problemele observate şi iniţiativele înregistrate de oficialităţi în diferite proiecte şi strategii, punând accentul pe contribuţia benefică pe care ar avea-o în acest sens Centura Verde a Bucureştiului. 

Mai exact, sunt prezentate ca obiective generale de îmbunătăţire a calităţii mediului din Bucureşti, cu scopul de a creşte calitatea vieţii locuitorilor oraşului, următoarele: îmbunătăţirea calităţii aerului, dezvoltarea spaţiilor verzi şi a biodiversităţii, ameliorarea regimului apelor şi înfrumuseţarea peisajului. 

Construirea Centurii Verzi a Bucureştiului ar contribui (alături de alte măsuri, desigur) la atingerea fiecăruia dintre aceste obiective. 

Studiile privind calitatea aerului care au fundamentat hărţile de poluare întocmite pentru Bucureşti, au arătat care sunt principalele surse de poluare a aerului, şi, totodată, au sprijinit crearea planului de îmbunătăţire a calităţii aerului în Bucureşti. Una dintre măsurile incluse în acest plan este aceea de a dezvolta o barieră forestieră în jurul Bucureştiului. Aceasta ar trebui dezvoltată în mod special în zona cea mai afectată de vânturile cu impact asupra oraşului. 

Beneficiile principale (care ţin de îmbunătăţirea calităţii aerului) sunt evidente: producerea de oxigen, consumul de dioxid de carbon, filtrarea noxelor din atmosferă, reducerea intensităţii vântului, reducerea poluării fonice etc. Pe lângă acestea, dezvoltarea acestei bariere forestiere, a Centurii Verzi a Bucureştiului, ar contribui şi la înfrumuseţarea peisajului şi la crearea de noi spaţii de agrement pentru locuitorii capitalei.

Dezvoltarea oraşului este un alt factor care crează nevoia de a se realiza acestă zonă forestieră. Centura Verde a capitalei ar ajuta la crearea suprafeţei necesare de spaţiu verde pe care administraţia locală este obligată să o asigure pentru locuitori, conform legilor în vigoare (ex. Legea nr. 24/ 2007 şi OUG 195/ 2005).

Centura Verde a Bucureştiului - un proiect planificat încă din 2000

Extinderea suprafeţelor de pădure a fost inclusă ca măsură în planurile privind îmbunătăţirea stării mediului din capitală încă din anul 2000. În Planul Urbanistic General de atunci era prevăzută dezvoltarea zonelor împădurite din sectorul nord-est şi sud-vest al Bucureştiului şi crearea inelului verde al centurii.

În 2006 Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal menţiona de asemenea nevoia de a creşte volumul suprafeţelor împădurite. Minimul stabilit prin Planul de Urbanism General al Bucureştiului fiind de 30 ha păduri/ 1000 locuitori.

S-ar putea spune că măsura este prevăzută şi în actualul plan de guvernare, într-un mod generic care se referă la acest tip de problemă în general, nefăcând în mod specific trimitere la Bucureşti, discutând despre importanţa “plantării de arbori în imediata apropiere a marilor aglomerări urbane”.

Strategia de dezvoltare urbană integrată a Bucureştiului prevede şi ea plantarea de perdele şi centuri verzi de protecţie, subliniind totodată beneficiile unei astfel de măsuri. 

Şi Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov a indicat nevoia de a creşte volumul de spaţii împădurite, dat fiind că la nivelul judeţului suprafaţa medie de păduri şi terenuri forestiere pe locuitor este mai mică decât media naţională, în Ilfov aceasta fiind de 0.084 ha/locuitor, în vreme ce la nivel naţional este de 0.294 ha/ locuitor. Acelaşi plan a subliniat şi distribuţia actuală ineficientă a acestor suprafeţe. În vreme ce în zona de N-E împădurirea atinge un procent de 35-40%, zona centrală şi cea de sud rămân deficitare. Ciolpani, Snagov, Buftea, Pantelimon au peste 35% din suprafaţă acoperite de păduri, în vreme ce Otopeni, Chitila, Cornetu, Berceni au sub 1%, iar Doroeşti şi Glina sunt total lipsite de zone de pădure.     

    

Ce trebuie făcut pentru a se realiza Centura Verde a Bucureştiului

Dat fiind că măsura a fost inclusă în planuri încă de acum 17 ani, fără însă a exista abordări concrete de implementare a planurilor de realizare a ei, s-ar putea crede că era nevoie de o masă critică de planuri şi strategii care să îi justifice necesitatea. 

Paşii concreţi spre realizarea Centurii Verzi presupun, după cum se arată în raportul de specialitate mai sus amintit:

- Elaborarea documentaţiei tehnice pentru stabilirea indicatorilor tehnico-economici. Această documentaţie ar trebui să cuprindă şi:

  

Sursa.



Articol din domeniile

ȘTIRI Interne Economie + administrație

Mihaela ALECU

Mihaela are un doctorat în literatură română, un masterat în creative writing, a lucrat în şcoli, în redacţia unui ziar, într-un ONG şi într-o bancă, iar după atâtea schimbări de direcţie s-a convins că poţi avea succes în orice alegi să faci, dacă faci asta cu convingere şi implicare autentică.

Articole similare

0 COMENTARII

AI O ȘTIRE DE INTERES SAU CEVA DE SPUS COMUNITĂȚII? CONTACTEAZĂ-NE!