Programul național de construcții de interes public sau social

Postat la 07.08.2017 de Adina POPESCU in ȘTIRI, Interne, Economie + administrație

 Share


Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a emis în anul 2001 o ordonanță de urgență prin care înființa Compania Națională de Investiții. Nou înființata instituție urma să înceapă dezvoltarea unor proiecte de construcții publice care să contribuie la dezvoltarea țării din punct de vedere material, dar și cultural. Mai exact, se dorea construirea de blocuri, clădiri culturale, săli de sport, școli prin care să fie satisfăcute nevoile materiale și cultural ale comunităților locale din România.

Important de menționat este că finanțarea noilor construcții nu se făcea doar din bugetul de stat și fonduri europene, ci din orice sursă de la bugetul local, donații și sponsorizări, precum și alte surse legale, astfel încât proiectele de dezvoltare să fie duse la bun sfârșit.

Înainte de a vedea care sunt rezultatele acestui program național de construcții de interes public și social, să vedem cum a fost gândit acesta de autorități.

În primul rând, autoritățile au dorit ca programul să se adreseze în special zonelor defavorizate, în care nu există locuințe sociale, ori acestea sunt insuficiente, precum și în zonele în care este necesară o mai mare investiție în dezvoltarea culturală.

Sursele de finanţare pentru realizarea de către C.N.I. a Programului naţional de construcţii de interes public sau social sunt constitutie din:

•bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie;

•bugetul local al unităţilor administrativ-teritoriale beneficiare;

•fonduri rambursabile contractate sau garantate în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria public.

•veniturile proprii ale beneficiarilor instituţii publice finanţate integral din venituri proprii;

•venituri proprii constituite potrivit prevederilor art. 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare;

•donaţii şi sponsorizări ale persoanelor fizice sau juridice, române sau străine;

•alte surse legal constituite.

Pe baza sumelor strânse din sursele menționate mai sus, în fiecare an acestea merg către autoritățile locale din țară care depun dosarele de înscriere în vederea demarării unor lucrări de construcții care să vizeze anumite obiective sociale sau culturale.

Aceste obiective au fost împărțite în mai multe subcategorii, după cum urmează:


Subprogramul Săli de sport

 

Subprogramul are drept scop construirea de săli de sport, atât în mediul urban cât şi în mediul rural, în vederea garantării accesului la facilităţile moderne de practicare a sporturilor, în conformitate cu normele şi standardele europene.

Obiectivele incluse în acest program sunt realizate după proiecte pilot, în funcţie de necesităţile fiecărei comunităţi:

•sală de educaţie fizică şcolară;

•sală de gimastică;

•sală de sport şcolară cu nivel de practică sportivă competiţională locală, teren de handbal şi 150 de locuri pentru spectatori;

•sală de sport cu tribună 180 de locuri.

De asemenea, în program se pot finaliza lucrări de construire a unor structuri de săli de sport anterior începute însă neterminate şi lucrări de reabilitare şi consolidare pentru sălile de sport existente.

Subprogramul Bazine de înot

Obiectivul subprogramului este reabilitarea bazinelor de înot existente, finalizarea structurilor începute şi construirea de bazine de înot pentru competiții sportive, dar și pentru școli.

În cazul bazinelor noi se pot realiza trei tipuri de obiective:

•bazin didactic de înot;

•bazin de polo (inclusiv un bazin didactic pentru antrenamente);

•bazin olimpic (cu 10 culoare şi un bazin didactic pentru antrenamente).


Subprogramul Complexuri sportive

Prin acest subprogram se prevede construirea de noi complexuri sportive, finalizarea celor începute deja, precum şi reabilitarea celor existente.

Toate spaţiile şi terenurile special amenajate pe care se pot desfăşura activităţi sportive şi de recreere, acoperite sau în aer liber, inclusiv activităţi conexe se încadrează în programul național.

Subprogramul Aşezăminte culturale

Acesta urmăreşte creşterea calităţii vieţii culturale în mediul rural şi mic urban prin extinderea şi susţinerea infrastructurii culturale şi prin diversificarea ofertei culturale.

Prin aşezăminte culturale se înțeleg imobilele în care se desfăşoară activităţi în domeniul cultural, de informare şi de educaţie permanentă, precum: căminele culturale, casele de cultură, universităţile populare, şcolile populare de arte şi meserii, centrele culturale şi altele asemenea.

Prin intermediul programului se pot realiza urmatoarele tipuri de lucrări:

-reabilitarea, modernizarea şi dotarea aşezămintelor culturale.

-finalizarea lucrărilor de construcţie şi dotarea aşezămintelor culturale.

-construirea şi dotarea sediilor pentru aşezăminte culturale.

Subprogramul Instituţii de învăţământ superior de stat

Prin instituţii de învăţământ superior de stat se înțeleg imobilele destinate procesului educaţional şi de cercetare, spaţii cu destinaţia cămine şi cantine, imobile destinate activităţilor cultural-sportive.

Subprogramul Patinoare artificiale

Obiectivul principal este construirea de patinoare artificiale noi, finalizarea structurilor începute şi reabilitarea patinoarelor artificiale existente.

Prin patinoare artificiale se înțeleg patinoare artificiale pentru competiţii naţionale şi internaţionale, precum şi patinoare artificiale de agrement.

Subprogramul Unităţi sanitare din mediul urban

Programul vizează spitalele, dispensarele medicale, sau alte unităţi sanitare în care funcţionează cabinete medicale.

Subprogramul Săli de cinema

Prin săli de cinema se înțeleg spaţiile destinate proiecţiei cinematografice.

Subprogramul Lucrări în primă urgenţă

Are ca scop prevenirea şi atenuarea efectelor riscurilor naturale cauzate de cutremure de pământ, inundaţii, alunecări de teren, tasări şi / sau prăbuşiri de teren dar şi înlăturarea pericolului de prăbuşire a unor elemente de construcţii.

În cadrul subprogramului pot fi incluse obiective precum poduri, podeţe, biserici, sanatorii, centre de recuperare etc. care prezintă deteriorări şi riscuri în exploatare iar în cazul producerii unor evenimente precum seismele sau inundaţiile pot produce victime.

Prin lucrări în primă urgenţă șe înțeleg lucrări executate în scopul prevenirii şi atenuării efectelor riscurilor naturale cauzate de cutremure de pământ, inundaţii, alunecări de teren, tasări şi/sau prăbuşiri de teren.

Subprogramul Reabilitare blocuri de locuinţe situate în localităţi din zone defavorizate

Subprogramul urmăreşte reabilitarea construcţiilor cu destinaţia de locuinţe, multietajate, aflate în proprietatea persoanelor fizice / juridice şi care prezintă degradări grave la sistemul structural şi deficienţe majore la sistemul termo/hidroizolare.

Până acum, după cum arată un raport al Comisiei de Investiții, au fost finalizate 7 obiective în care s-a investit suma de 8 800 000 de lei.

Acestea sunt consolidarea Turnului Clopotniță Mănăstirea Dragomirna din satul Dragomirna, comuna Mitocul Dragomirnei, județul Suceava, și alte 6 așezăminte culturale în localitățile Cândești din județul Botoșani, Brezoaele din județul Dâmbvița, Tătărani din același județ și Hangu din județul Neamț.


Cum vi se par realizările Comisiei de Investiții de până acum?

 

 Sursa 

 

 




Articol din domeniile

ȘTIRI Interne Economie + administrație

Adina POPESCU

Pasionată de lectură încă din școală, am descoperit cu placere pasiunea pentru scris și oraș, pentru explorări urbane și călatorit prin orașe străine. Tot așa a apărut și pasiunea pentru arhitectură și mediul construit, apoi pentru tehnici și tehnologii constructive.

Articole similare

0 COMENTARII

AI O ȘTIRE DE INTERES SAU CEVA DE SPUS COMUNITĂȚII? CONTACTEAZĂ-NE!