Nou ghid metodologic de reglementare a pistelor de biciclete

Postat la 03.08.2017 de Adina POPESCU in ȘTIRI, Interne, Arhitectură + urbanism

 Share

Pistele pentru bicicliști din România sunt încă departe de a ajunge la nivelul celor pe care le vedem în marile orașe europene. În România, infrastructura pentru biciclete nu a reușit să atingă obiectivele dorite, acelea de a încuraja oamenii să folosească bicicletele în defavoarea autoturismelor personale.

Acest lucru a fost cauzat fie de faptul că investițiile în construirea pistelor pentru bicicliști au fost prost gândite, fie că nu s-a reușit finalizarea lor.

Bicicleta nu emite noxe, este cel mai eficient energetic mijloc de deplasare în condițiile congestiilor urbane și cel mai eficient din punct de vedere al spațiului ocupat. De aceea, măsurile de încurajare a utilizării bicicletei fac parte din soluțiile oferite de specialiști în planificarea orașelor care se confruntă cu poluarea sau cu congestiile.

Pentru ca și la noi să înceapă construirea unei infrastructuri moderne pentru pistele de biciclete, autoritățile au elaborat un ghid metodologic prin care să reglementeze proiectarea, executarea, utilizarea și mentenanța lucrărilor de infrastructură pentru biciclete.

Acesta dorește să se bazeze pe o înțelegere a nevoilor cărora trebuie să răspundă infrastructura pentru biciclete. Pentru siguranța utilizatorului, trebuie ca acestuia să i se asigure spațiul necesar efectuării în siguranță a tuturor manevrelor prevăzute de legislația privind circulația pe drumurile publice.

Realizarea infrastructurii pentru biciclete nu trebuie făcută în detrimentul spațiilor pietonale ci în detrimentul spațiului utilizat de traficul motorizat urmărindu-se dezvoltarea echilibrată a tuturor modurilor relevante de deplasare, concomitent cu încurajarea unei schimbări spre modele mai eficiente.

Prezenta metodologie vine cu o serie de directive care vizează în special siguranța pietonilor și bicicliștilor. Infrastructura pentru pistele de biciclete trebuie să răspundă mai multor nevoi și principii, printre care se numără:

Principiile planificării mobilității urbane durabile

Aceste principii pun accent pe prioritizarea mobilității active: mersul pe jos și cu bicicleta. Realizarea infrastructurii pentru biciclete nu trebuie proiectată în detrimentul spațiilor pietonale, ci în detrimentul spațiului utilizat de traficul motorizat, urmărindu-se dezvoltarea echilibrată a tuturor modurilor relevante de deplasare, concomitent cu încurajarea unei schimbări spre modele mai eficiente.

Oameni ca factor cheie

Infrastructura ar trebui să țină cont de faptul că oamenii au limite - numărul acțiunilor pe care le pot face în același timp este limitat la fel ca și nivelul de complexitate al acestora. De asemenea ar trebui să se țină cont și de începători și de acele persoane în stări fiziologice sau de sănătate particulare.

Eficiența energetică

Infrastructura trebuie să minimizeze pe cât posibil pierderile de energie.

Distanța laterală față de traficul rutier

Turbulențele provocate de traficul rutier pot dezechilibra un biciclist. Distanța de siguranță față de traficul rutier trebuie să fie de minim 1,5 metri. Dacă se aplică măsuri de calmare a traficului iar viteza scade sub 30 km/h, distanța de siguranță poate fi de minim 1 metru.

Spațiul necesar în viraje

În viraje, spațiul ocupat de biciclist crește cu cât viteza este mai mare, deoarece acesta se apleacă spre interiorul virajului. De aceea, în plus față de spațiul de siguranță, în zona interioară a virajului nu se vor amplasa obstacole mai înalte de 1 m la mai puțin de 1 m de traseul bicicliștilor.

Investițiile în pistele pentru biciclete fac parte din strategia Europa 2020, fiind necesară o accelerare a construcțiilor și în România. Se dorește ca în acest mod să se reducă cu cel puțin 20% efectele emisiilor de gaze cu efect de seră față de nivelurile înregistrate în 1990, precum și creșterea cu 20% a eficienței energetice.

În București, primăriile de sector au început să ia măsuri pentru încurajarea mersului pe bicicletă. De exemplu, Primăria Sectorului 3 a demarat un proiect în valoare de 100 000 de euro în acest sens. Mai multe despre acesta puteți citi aici.

De asemenea, Primăria Generală a inițiat un proiect care obligă administratorii străzilor din jurul instituțiilor publice, mai exact primăriile de sector, să amplaseze rastele de biciclete cu același scop de încurajare a folosirii acestora, după cum puteți citi aici.

Alte directive pe care autoritățile locale trebuie să le aibă în vedere atunci când încep proiectările de piste de biciclete sunt acelea de a alege zonele care cuprind o mare aglomerare de persoane, construirea pistelor în jurul unor spații verzi, precum și siguranța bicicliștilor și a pietonilor.


Ce părere aveți, vor reuși autoritățile din România să construiască piste pentru biciclete comparabile cu cele pe care le vedem în marile orașe europene, sau vor urma acestea soarta “pistelor ilegale” de biciclete executate și apoi desființate în trecut în București?

 Sursa




Articol din domeniile

ȘTIRI Interne Arhitectură + urbanism

Adina POPESCU

Pasionată de lectură încă din școală, am descoperit cu placere pasiunea pentru scris și oraș, pentru explorări urbane și călatorit prin orașe străine. Tot așa a apărut și pasiunea pentru arhitectură și mediul construit, apoi pentru tehnici și tehnologii constructive.

Articole similare

0 COMENTARII

AI O ȘTIRE DE INTERES SAU CEVA DE SPUS COMUNITĂȚII? CONTACTEAZĂ-NE!