Strategia pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale la nivel naţional

Postat la 29.07.2017 de Adina POPESCU in ȘTIRI, Interne, Economie + administrație

 Share


Problema poluării mediului înconjurător devine tot mai pregnantă, iar dovada că îngrijorările sunt pertinente o reprezintă în primul rând schimbările climatice la care asistăm cu toții și care sunt o cauză directă a încălzirii globale. Și le resimțim tot mai mult, chiar și în România.

Iar poluarea mediului înconjurător este zilnic cauzată de o mulțime de factori. Emisiile de dioxid de carbon, produse în urma încălzirii clădirilor cu surse energetice convenționale poluante asigură o contribuție negativă majoră în poluarea planetei.

Clădirile reprezintă cea mai mare sursă de emisii de CO2, contribuind astfel cel mai mult la schimbările climatice. Valoarea beneficiilor pentru mediu aduse de renovarea clădirilor ar putea fi de ordinul a 10% din economiile de costuri energetice, reducând în același timp considerabil poluarea mediului.

Nu doar la noi în țară există această problemă a poluării, însă parcă doar la noi în țară, cel puțin dacă ne uităm la celelalte state din Uniunea Europeană, măsurile luate sunt anevoioase, complicate și foarte greu puse în aplicare.

Pentru a grăbi și facilita cumva procesul de creștere a numărului de clădiri rezidențiale și comerciale care vor fi modernizate cu sisteme energetice nepoluante, autoritățile au elaborat o strategie pentru mobilizarea investițiilor necesare acestui lucru.

Îmbunătăţirea eficienţei energetice a fondului existent de clădiri este esenţială, nu doar pentru atingerea obiectivelor naţionale referitoare la eficienţa energetică pe termen mediu, ci şi pentru a îndeplini obiectivele pe termen lung ale strategiei privind schimbările climatice şi trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în anul 2050.

Într-un moment în care preocupările ecologice, economice şi sociale devin tot mai importante, fiind reprezentate de modificările climatice sau de cele care periclitează securitatea energetică, epuizarea resurselor sau capacitatea de plată a facturilor energetice, reducerea consumului de energie în sectorul clădirilor are o importanţă strategică, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. Pe lângă eforturile de a construi clădiri noi cu cerinţe energetice reduse din sursele clasice de energie, este esenţială abordarea nivelurilor ridicate de consum ale clădirilor existente.

România are un patrimoniu important de clădiri realizate, preponderent în perioada 1960-1990, cu grad redus de izolare termică, consecinţă a faptului că, înainte de criza energetică din 1973, nu au existat reglementări privind protecţia termică a cădirilor şi a elementelor perimetrale de închidere şi care nu mai sunt adecvate scopului pentru care au fost construite.

Strategia elaborată de Guvern pentru renovarea fondului de clădiri din România este în concordanță cu directivele europene privind creșterea eficienței energetice din surse de energie regenerabile și nepoluante.

Se dorește ca renovarea energetică a clădirilor să aducă beneficii pe toate planurile, de la diminuarea poluării, până la creșterea locurilor de muncă, o consecință benefică și necesară a noilor politici energetice.

Strategia are rol de:

-stimulare a dezbaterilor între principalele părţi interesate în dezvoltarea şi implementarea acesteia pentru a se ajunge la un consens privind direcţionarea politicilor şi iniţiativelor care vizează creşterea performanţelor energetice ale clădirilor;

- încurajarea tuturor părţilor interesate în adoptarea atitudinilor ambiţioase, adecvate şi care au în vedere îmbunătăţirea calităţii spaţiilor de locuit şi comerciale, pentru a asigura avantaje imediate şi pe termen lung pentru deţinătorii clădirilor şi pentru a susţine economia.

Pentru a ilustra ţintele ambiţioase pentru eficienţa energetică a clădirilor, strategia propune o abordare, în etape, pentru mobilizarea investiţiilor privind renovarea, pe termen lung, a clădirilor existente, atât rezidenţiale cât şi comerciale, atât publice cât şi private. Este de remarcat faptul că aceasta este o provocare majoră şi un angajament la fel de important, deoarece:

· se pot crea locuri de muncă, de care este nevoie acum şi în deceniile care vor urma;

· se pot îmbunătăţi condiţiile de locuire din clădiri şi spaţiile de lucru;

· se poate reduce dependenţa de furnizorii externi de energie;

· se pot utiliza în mod optim resursele naturale şi capitalul uman bine pregătit, iar în acest context se poate oferi un fond de clădiri modern şi eficient din punct de vedere energetic, adecvat secolului XXI şi anilor care vor urma.

Punerea în practică a strategiei de renovare a fondului de clădiri în acest scop se va face în trei etape, preconizează autoritățile:

ETAPA 1 - Stabilirea condiţiilor prin care renovările majore pot deveni o ţintă în decurs de 5 ani;

ETAPA a 2-a - Dezvoltarea tehnologică, în ceea ce priveşte renovarea clădirilor, care poate oferi mijloacele pentru atingerea unei reduceri substanţiale a consumului de energie şi atingerea nivelului de clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero din sursele clasice, în decurs de aproximativ 15 ani;

ETAPA a 3-a – Renovarea aprofundată a clădirilor în decurs de 15 de ani.

În ceea ce priveşte profilul de vechime, majoritatea clădirilor rezidenţiale din România au fost construite în a doua jumătate a secolului XX, evidenţiindu-se perioada 1961-1980.

În această perioadă, marea majoritate a locuinţelor din România au fost construite fără să existe cerinţe termice specifice ale elementelor de construcţii care alcătuiesc anvelopa. Astfel, din punct de vedere al consumului energetic, fondul imobiliar existent are încă un potenţial semnificativ pentru a fi adus la standarde ridicate în ceea ce priveşte performanţa energetică.

Din analiza fondului de clădiri rezidenţiale, rezultă că energia pentru încălzire reprezintă aproximativ 55% din consumul total de energie în apartamente şi până la 80% în casele individuale, iar în funcţie de zona climatică, o locuinţă unifamilială consumă în medie cu 24% mai multă energie per m² comparativ cu o locuinţă (apartament) din blocurile de locuinţe.

Pentru a fi pusă în practică, strategia de renovare și de atragere a fondurilor trebuie să adune laolaltă comisii din Ministerele Fondurilor Europene, Dezvoltării Regionale, Finanțelor Publice și Mediului.

În urma consultărilor dintre acestea se va elabora un plan cadru care să prevadă cum se va proceda pentru fiecare fiecare clădire. În funcție de particularitățile zonale și arhitecturale, se va elabora un dosar de atragere a fondurilor europene și de implementare a strategiei în colaborare cu autoritățile locale.

Drumul este lung și anevoios, dar important este că există inițiativă. Aveți încredere că va reuși țara noastră să reducă poluarea cauzată de sistemul energetic al clădirilor prin implementarea unor surse de energie regenerabilă și mai puțin poluantă?

 

 Sursa imagine




Articol din domeniile

ȘTIRI Interne Economie + administrație

Adina POPESCU

Pasionată de lectură încă din școală, am descoperit cu placere pasiunea pentru scris și oraș, pentru explorări urbane și călatorit prin orașe străine. Tot așa a apărut și pasiunea pentru arhitectură și mediul construit, apoi pentru tehnici și tehnologii constructive.

Articole similare

0 COMENTARII

AI O ȘTIRE DE INTERES SAU CEVA DE SPUS COMUNITĂȚII? CONTACTEAZĂ-NE!