De ce ar trebui să angajăm un arhitect peisagist? (I)

Postat la 07.06.2017 de Mihaela ALECU in ȘTIRI, Interne, Interviuri

 Share

Interviu cu Arh. Peisagist Alexandru Gheorghe - Poteca Studio​


Arhipedia: Aş începe cu o întrebarea generică, dar, sper, lămuritoare în contextul acestui interviu: care este rolul arhitectului peisagist? De ce să lucrăm cu un arhitect peisagist?

Alexandru Gheorghe: Rolul unui arhitect peisagist, dacă ne gândim la percepţia generală în piaţa românească, este clar că vorbim de grădini, parcuri, plante, flori, gazon. Evident rolul arhitectului peisagist este de fapt o întreagă misiune profesională, îndeosebi socială, care cuprinde o serie de domenii ce ţin de societate, arhitectură, mediul încojurător, ecologie, artă şi nu în ultimul rând sustenabilitate şi responsabilitate pentru viitor. Piaţa arhitecturii peisagere în Romania este încă foarte tânără, dar începe să se definească din punctul meu de vedere, destul de bine şi suficient de rapid, deşi probabil toţi am vrea să vedem mai repede arhitecţi peisagişti implicaţi în designul spaţiilor private, dar mai ales al spaţiilor publice.

 … rolul arhtiectului peisagist este de fapt o întreagă misiune profesională, îndeosebi socială, care cuprinde o serie de domenii ce ţin de societate, arhitectură, mediul încojurător, ecologie, artă şi nu în ultimul rând sustenabilitate şi responsabilitate pentru viitor.



Foto © Poteca Studio​


A.G.: Există un articol online cu titlul "How landscape architects can save the world", unde se vorbeşte mult mai detaliat decât aş putea exprima într-un interviu despre adevărata complexitate a profesiei mele şi subdomeniile pe care le generează. Ce pot spune, după zece ani de experienţă în acest domeniu, este că amenajarea unei grădini private de calitate duce şi la o aşteptare crescută pentru spaţii publice de calitate, iar eu aici văd evoluţia în acest domeniu la noi.

Dacă vorbim strict de spaţiile private, personal consider că trebuie să îndeplinesc o serie de roluri în faţa clienţilor, colaboratorilor şi regulamentelor. Aşa cum pentru proiectarea unui parc sau a unei pieţe publice există echipe multidisciplinare care lucrează pentru eficienţa spaţiului, a bugetului, a funcţionalităţii şi nu în ultimul rând pentru libertatea socială, exact la fel se întâmplă în cazul unei grădini private doar că aceste roluri sunt îndeplinite de arhitectul peisagist, de contructor şi de unii colaboratori. De la designul grădinii, la realizarea şi prezentările simulărilor 3D, de la planurile tehnice arhitecturale, detaliile tehnice pentru construcţii şi reţele, la implicarea directă în şantier, eu văd toate aceste etape cât şi o serie de alte etape, drept parte esenţială a misiunii mele ca arhitect peisagist. Dar ideile nu sunt la mare căutare, ci soluţiile care aduc ceva concret, iar trendul este de a căuta desigeri şi arhitecţi care vin cu soluţii care salvează bani, realizează spaţii inedite şi eventual fac ca asta să se întâmple rapid. Aici intervine comunicarea, un aspect foarte important în această profesie, comunicarea in primul rând cu clienţii, posibilitatea de a descoperi pentru clienţi ce le place şi ce le va plăcea în spatiul pe care îl voi crea, armonizarea bugetului cu designul şi realizarea unui design rezonabil şi sustenabil care reprezintă beneficiarii, dar şi pe mine, ca profesionist. Timpul, deşi foarte important, este unul dintre acele trei aspecte la care se poate face compromis, evident până la o limită. Doar ştim cu toţii că repede, ieftin şi bun, nu se poate, deşi după unele trenduri, poţi paria că mâine ai tot ce vrei la jumătate de preţ.

În plus, atunci când apelezi la un arhitect peisagist pentru dezvoltarea unei grădini şi zic dezvoltare nu doar proiect pentru că este un proiect de lungă durată, scuteşti multe lucruri, nu doar timpul pe care l-ai petrece tu încercând să faci o grădină, cu un rezultat poate nu foarte OK, scuteşti şi bani.

 

 

Foto © Poteca Studio​


E bine ca arhitectul peisagist să fie pus în colaborare cu arhitectul casei astfel încât să existe cu adevărat un proiect armonios şi gândit bine de la bun început.

 

 

A.G.: Am un exemplu concret al unui client care avea o curte foarte lungă, 60m lăţime, deschidere mică 15m, tocmai terminase de construit casa în spate, de la casă la limita din spate a proprietăţii erau doar 12m, s-a retras foarte mult cu casa. Voia un backyard pe care l-ar fi putut avea doar în acei 12m unde deja îşi construise piscina şi unde voia să se întâmple mai multe lucruri, pentru că în faţă nu avea intimitate, erau construcţii înalte în zonă, proprietatea era la stradă etc. Pentru a putea ajunge cu maşina la casă a trebuit să îşi facă o mică “şosea” de aproximativ 5m lăţime până la casă. Astfel din cei 12m, 5m au fost deja ocupaţi pentru altceva. A rămas astfel ceva spaţiu verde stânga-dreapta unde e mai greu să petreci timpul, să se întâmple ceva, să poţi crea un luciu de apă etc. Aşadar e grădină frontyard. Astfel frontyard-ul în loc să fie o zonă scurtă în care doar să fie parcată maşina a devenit o proporţie de 90% a grădinii şi partea intimă, în care îşi petrece timpul, a rămas de 12/15m dintr-o grădină foarte mare. Dacă ar fi existat nişte discuţii de la început, care să aibă în vedere şi perspectiva peisagistului, lucrurile ar fi putut sta altfel. E posibil să fi fost clientul acela care a solicitat să fie aşezată aşa casa, arhitectul s-a conformat, cum se mai întâmplă. Ca peisagist, i-aş fi putut sugera de la început o altă poziţionare a casei astfel încât să aibă şi grădina backyard pe care şi-o dorea, unde copiii să aibă suficient spaţiu să alerge, unde să se poată organiza diferite activităţi, totul într-un context intim. S-ar fi putut crea vegetaţie în jurul ei şi aşa mai departe. E un exemplu potrivit pentru a explica de ce e bine să se lucreze cu un arhitect peisagist chiar dinainte de a face casa. E bine ca arhitectul peisagist să fie pus în colaborare cu arhitectul casei astfel încât să existe cu adevărat un proiect armonios şi gândit bine de la bun început. 

Pe lângă partea funcţional estetică, este şi partea clar inginerească în care trebuie să ne gândim la ce se întâmplă cu solul şi eventualele alunecări de teren, apele pluviale, la aspectele de bază precum o fosă septică sau puţul, tot arhitectul peisagist trebuie să le soluţioneze având viziunea generală a grădinii. Acestea ar fi motivele profesionale pentru care trebuie lucrat cu un peisagist. Motivele estetice sunt clare, peisagistul fiind şi horticultor şi având cunoştinţe despre fiziologie, pomicultură, floricultură, legumicultură, permacultură, varietăţi de plante, varietăţi cromatice, despre cum se dezvoltă în timp planta, ce faună, avifaună sau albine atrage, ce parfum are, e clar că el poate să gândească un spaţiu solid, un design pentru orice sezon şi exact pentru profilul clientului, având grijă atât de numeroase aspect şi, nu în ultimul rând, de bugetul investit iniţial şi de cel investit pentru a menţine sau pentru a creşte grădina.

 

 

Arhitectul peisagist se plăteşte singur prin proiectul pe care îl face

 

A.G.: Aspectul financiar, din punctul meu de vedere, este rezolvat prin proiect. S-ar putea spune că arhitectul peisagist se plăteşte singur prin proiectul pe care îl face. Cum se întâmplă asta? Am putea lua exemplul unui client care vrea, aşa cum se întâmplă des la noi, un gard de beton de jur-împrejurul casei, un zid de beton care îl va costa undeva în jur de 15.000 euro (sigur că sumele pot varia, dar luăm un exemplu oarecare pentru a ajuta explicaţia). Îi explic clientului că ar avea mai multe beneficii dacă ar investi în grădină şi mai puţin în gardul perimetral, mai ales că soluţia unui gard de beton poate schimba în rău rapid microclimatul unei curţi. Propunearea mea a fost un gard de tip plasă ca suport pentru o serie de plante căţărătoare cu dezvoltare rapidă, un cost redus, ce pot rămâne parţial verzi iarna, iar în doi ani gardul ar fi complet acoperit de vegetaţie. Aşadar gardul poate fi redus cu 5.000 de euro să spunem, iar poate proiectul a costat la fel, sau puţin mai mult, dar prin astfel de soluţii într-un proiect, clientul în final va avea un cost de execuţie redus, durabilitate şi un spaţiu bine gândit. De aceea s-ar putea spune că peisagistul se plăteşte singur prin proiectul pe care îl face, pentru că propune soluţii care sunt eficiente financiar pe termen lung şi care preîntâmpină probleme care ar putea apărea şi care, evident, ar însemna investiţii viitoare.            

Lucrurile astea sunt valabile pentru orice profesie. Şi designerii de interior fac asta şi arhitecţii, mai ales. Practic, în proiectele pe care le propun specialiştii iau în calcul nişte probleme care ar putea apărea în viitor şi propun soluţii care să preîntâmpine respectivele probleme. Totul depinde de cum alegem aceşti specialişti, desigur.                                 

 

În domeniul ăsta imaginaţia nu are valoare dacă nu o poţi pune în practică, dacă nu o poţi face să devină realitate.

 


Foto © Poteca Studio


A.G.: Pe lângă aceste motive, peisagistul ar trebui în plus să poată comunica foarte bine conceptele şi să le explice. Sunt clienţi care vin cu poze, ceea ce este foarte bine, pentru că te ajută să îţi faci o idee despre ce le place, începe procesul de cunoaştere şi e un început de temă de design. Cu experienta am ajuns să îmi pot da seama dintr-o serie de imagini pe care le discut cu clientul, de efortul firmei de construcţii, asta dacă există o firmă de construcţii care să facă aşa ceva în România pentru că asta este una dintre limitările pieţei noastre. Este greu să găseşti echipe foarte bune care să îţi pună în practică un anumit concept. Oricât de bun arhitect ai fi, o parte importantă a proiectului este să găseşti soluţia pentru a transpune planul în realitate. Trebuie să poţi spune când, cum, cât costă etc., altfel ceea ce imaginezi devine irelevant. În domeniul ăsta imaginaţia nu are valoare dacă nu o poţi pune în practică, dacă nu o poţi face să devină realitate.                                                

 

Înainte de a alege un profesionist, unde ar trebui sa înceapă căutarea? 

A.G.: Luând exemplul personal, noi cei de la Poteca Studio ne dorim să fim cât mai mult vizibili în mediul online, apoi sunt câteva evenimente naționale sau locale dedicate designului, concursuri, sau expoziții precum Anuala de Arhitectură. 

Majoritatea clienţilor caută, de multe ori, o firmă de amenajări grădini şi se aşteaptă să existe acolo şi peisagistul care să vină cu ideile. În opinia mea consider că ar trebui căutat mai întâi arhitectul peisagist şi să aşteptăm ca el să fie cel care vine cu soluţiile de amenajare, nu invers. Aşadar, să căutăm omul cu imaginaţia şi experienţa, apoi, cu o colaborare client - prestator de servicii bine definită, rezultatul va fi cel pe care îl vedem în proiect.

 

La fel cum clientului trebuie să îi placă proiectul propus de arhitect e important ca şi arhitectului să îi placă tipul de proiect pe care îl doreşte clientul.                 

  

Când vorbim de firme de amenajare, ne referim la cei al căror rol este să pună în practică proiectul de amenajare şi care nu au neapărat în echipă un arhitect peisagist?

A.G.: Da, în principiu așa este în ţările cu tradiţie în peisagistică, la noi, fiind la început, există o zonă gri.

Din punctul meu de vedere, piaţa ar putea fi împărţită în două categorii mari: sunt firme de amenajări de grădini, de curţi şi firme de garden design şi garden build. Am introdus acest “design” în această separare pentru a sublinia exact ceea ce spune. Sunt firme care amenajează grădina, aduc spaţiul la un aspect plăcut beneficiarului fără alte implicaţii. Este un segment semnificativ în piaţă, aş putea spune domninant chiar şi pentru spaţiile publice.

Dacă vorbim de garden design, acest segment al pieţei este în creştere, aici peisagiştii îşi ating scopul real al profesiei, lucrează cu concepte în relaţie cu spaţiu, arhitectura casei, mediul înconjurător, funcţionalitatea spaţiului, actuală şi viitoare, ş.a.

Totul într-un sigur loc este foarte greu, nu spun că nu există, personal mi-ar fi imposibil pentru că timpul necesar proiectării, timpul pentru soluţii şi idei, odată înlocuit cu preocuparea pentru scule, oameni, utilaje, ş.a., ar fi mult mai greu de produs calitate. Eu spre exemplu lucrez cu diferite firme în funcţie de design, în funcţie de complexitatea proiectului de execuţie, de buget, de locaţie etc. 

Aşa că, pentru a şti unde să caute, clientul trebuie înainte de toate să îşi clarifice de ce fel de servicii are nevoie, îndeosebi ce fel de grădină îi place. Cel mai la îndemână rămâne internetul, poţi verifica portofolii, poţi cere recomandări, după care vin revistele de specialitate unde îşi fac reclamă diferite firme. Oricare ar fi sursa, în experienţa mea, procesul e similar, am găsit arhitectul, designerul, peisagistul, văd portofoliul, există o discuţie şi aşa mai departe. Mulţi clienţi aşa procedează. Şi este important să existe o întâlnire de principiu în care clientul şi arhitectul să poată discuta, să se cunoască şi să vadă dacă se sincronizează. La fel cum clientului trebuie să îi placă proiectul propus de arhitect e important ca şi arhitectului să îi placă tipul de proiect pe care îl doreşte clientul.            

 

Pentru a şti unde să caute, clientul trebuie înainte de toate să îşi clarifice de ce fel de servicii are nevoie, îndeosebi ce fel de grădină îi place.

     


Foto © Poteca Studio​


Cât de relevante sunt recomandările beneficiarilor?

A.G.: La întrebarea asta ar putea probabil să răspundă mai bine fie firmele de construcţii, fie beneficiari ai acestor servicii. Acum aş putea să speculez un pic şi să mă gândesc din punctul de vedere al unui client care caută un specialist. Mai întâi mă lămuresc ce fel de grădină vreau, să zicem că am un spaţiu mic şi vreau un design minimalist, ştiu atunci că îmi trebuie un peisagist meticulos care să lucreze atent, vorbesc cu prieteni, cunoştinţe şi dacă ei au experienţa colaborării cu un peisagist care eventual a realizat astfel de grădini, le cer recomandarea. Apoi mă întâlnesc cu peisagistul/peisagista şi voi avea ocazia să îi arăt ce vreau şi totodată să îi testez abilităţile, să văd dacă îmi poate explica de ce a făcut anumite gradini, de ce a ales anumite soluţii, argumentele sunt importante întotdeauna. Nu există “Pentru că îmi place”, sau preferatul meu, “Pentru că dă bine.”     

  

Cât de mult aflăm despre un peisagist văzând proiectele pe care le-a realizat deja? Altfel spus, în proiectul final vedem mai mult viziunea arhitectului peisagist sau dorinţa clientului devenită realitate?

A.G.: Dacă peisagistul a considerat că un anumit proiect merită să fie pus în portofoliu atunci îl putem lua în calcul ca asumat. În primii ani de lucru, din cinci grădini realizate, două am pus integral în portofoliu, din restul doar segmente, pentru că am lucrat şi cu clienţi foarte proactivi care au ataşat conceptului diferite elemente şi au schimbat lucruri pe care eu aş fi ales să le fac altfel. Tocmai de aceea am pus în portofoliu detalii cu care mă identific, care sunt relevante pentru ca potenţialii clienţi să ştie ce să aştepte de la mine. În final portofoliul vorbeşte despre creativitate, soluţii şi argumente, despre poveste şi implicare, nu este o reţetă sau o bibliotecă de idei. Dacă am în portofoliu două proiecte, să spunem două grădini mici, moderne, asta nu înseamnă că pot face doar astfel de gradini, ci reprezintă un început din care unii beneficiari pot înţelege potenţialul real.

 Foto © Poteca Studio​


Implicarea clientului este foarte importantă

 

Cât spaţiu de negociere (din punct de vedere conceptual şi estetic) există în stabilirea proiectului final?

A.G.: În viziunea mea, designul şi construcţia grădinii o facem pentru bucuria de a fi aproape de natură, de a petrece timp cu cei dragi într-un spatiu de calitate. În cazul in care vrem doar să eliberam curtea de noroi cu ceva gazon şi thuja nu este în mod necesar o bucurie, este o nevoie, dar dacă am chemat un arhitect peisagist să realizeze designul gradinii, îl chem pentru că vreau mai mult decât sa scap de noroi, vreau concept, poveste, design armonios, structurat pe bugete şi etape de dezvolatare. În ultimul caz, o astfel de colaborare şi întreg procesul trebuie să fie o bucurie şi o plăcere pentru toţi cei implicaţi, asta dacă vrem un rezultat de calitate. De asta şi este important ca procesul să fie plăcut pentru amândoi, pentru a exista spaţiu de negociere şi flexibiliate, pentru a ajunge la un proiect final care să armonizeze viziunile amândurora. De aceea implicarea clientului este foarte importantă. Peisagistul trebuie să aibă abilitatea să înţeleagă cum funcţionează spaţiul pentru persoana sau familia respectivă, cum vor evolua ei şi cum va evolua grădina astfel încât să întâmpine toate nevoile lor viitoare. Discuţiile şi comunicarea sunt de aceea esenţiale. În opinia mea gradina, fie privată, dar cu atât mai mult în cazul celor publice, este înainte de toate un spaţiu care răspunde nevoilor beneficiarilor, iar apoi, dacă pot integra şi viziunea mea, pot face lucruri care arată până unde pot gândi şi imagina un spaţiu, atunci este un proiect complet.

În ceea ce priveşte negocierea, partea care mie mi se pare foarte faină este cea în care îl ajuţi pe client să viseze împreună cu tine, cea în care îi poţi spune: “Aici, în locul ăsta, veţi veni dimineaţa să beţi cafeaua, să citiţi ştirile sau să vă jucaţi cu copiii.”, “Aici va fi umbră răcoroasă lângă luciul de apă, iar lumina de apus va încălzi tot verdele din jur." Poţi face asta odată ce i-ai cunoscut nevoile şi poţi imagina scenarii prin care să îi arăţi cum va răspunde proiectul tău nevoilor lui şi ale spaţiului.


Proiectele din imagine sunt design şi construcţie - Poteca Studio.

Partea a doua a interviului poate fi citită aici: DE CE AR TREBUI SĂ ANGAJĂM UN ARHITECT PEISAGIST? (II)



Articol din domeniile

ȘTIRI Interne Interviuri

Mihaela ALECU

Mihaela are un doctorat în literatură română, un masterat în creative writing, a lucrat în şcoli, în redacţia unui ziar, într-un ONG şi într-o bancă, iar după atâtea schimbări de direcţie s-a convins că poţi avea succes în orice alegi să faci, dacă faci asta cu convingere şi implicare autentică.

Articole similare

0 COMENTARII

AI O ȘTIRE DE INTERES SAU CEVA DE SPUS COMUNITĂȚII? CONTACTEAZĂ-NE!